Lumea Româneascã

Click here to edit subtitle

 

    Interviu cu Victor Atanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării

                                                                     Victor Atanasie Stănculescu: Lovitura de stat din decembrie ‘89 nu a fost dată pentru Iliescu

  de SABINA FATI 

    Victor Atanasie Stănculescu, 85 de ani, mărturiseşte că avea legături cu reprezentanţi ai serviciilor secrete occidentale în perioada 1980-1990, pe vremea când conducea Departamentul Înzestrării din MApN.
  General şi fost ministru al Apărării în ziua în care Ceauşescu a fugit, Stănculescu se află acum în penitenciarul din Jilava, condamnat pentru omor deosebit de grav săvârşit prin reprimarea revoluţiei de la Timişoara. Stănculescu recunoaşte că Ion Iliescu l-a protejat în perioada în care era preşedinte, iar procurorul general al României din acea perioadă a jucat în favoarea sa.
  Victor Atanasie Stănculescu a preluat puterea, ca ministru al Apărării înainte de fuga lui Ceauşescu, în dimineaţa de 22 decembrie, când le-a şi cerut soldaţilor să revină în cazărmi. Această lovitură de stat avea mai mulţi clienţi politici în acele zile: „Puteam să aleg între Ion Iliescu, aflat pe poziţii, Ilie Verdeţ, care era dispus să facă repede un guvern recondiţionat, Constantin Dăscălescu, despre care aveam informaţii că vrea să cheme Marea Adunare Naţională. Eu mă gândisem însă la Mihai Botez, dar nu ştiam de unde să îl iau“.
                                  De ce l-aţi trădat pe Ceauşescu?
  V.A.S.: Pentru că în acele momente România era în pragul unei iugoslavizări, din cauza presiunii externe, chiar înaintea dezmembrării propriu-zise a Iugoslaviei, dar şi pentru că eram în pragul unui război civil. În al treilea rând, ţara era plină de agenţi străini.
                            Deci v-aţi hotărât să-l trădaţi pe 22 decembrie?
  V.A.S.: Da, am văzut că altă soluţie nu era, fie continuam acţiunile care fuseseră amplificate şi din exterior, dar şi de dorinţele unora de a se reabilita, fie încercam să oprim dezastrul.
                                       Cine voia să se reabiliteze?
  V.A.S.: Vă dau exemplul cel mai relevant: generalul Nicolae Militaru, care fusese dat afară din armată şi făcut, din comandantul Armatei Bucureşti, adjunctul ministrului Construcţiilor, în momentul în care s-a aflat că fusese partizan al GRU –Directoratul principal de spionaj, structura de spionaj militar a Moscovei din 1918 până acum (n.a).
  Acest lucru s-a întâmplat după încercarea de răsturnare a lui Ceauşescu din 1978 în care a fost implicat, dar, potrivit WikiLeaks, într-o telegramă clasificată a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti se descrie şi o altă încercare de asasinare a lui Nicolae Ceauşescu din 23 mai 1974. Vă aduceţi aminte de aceste lucruri?
  V.A.S.: Ştiu despre mişcarea din armată condusă de Militaru şi de alţi câţiva generali, care erau legaţi de structurile ruseşti, dar nimic despre ce s-ar fi întâmplat în 1974.
  Vreţi să spuneţi că singurul complot împotriva lui Ceauşescu despre care aţi auzit este cel la care a participat Militaru?
  V.A.S.: Am auzit şi despre Scrisoarea celor 6.
  Dvs. v-aţi gândit vreodată la posibilitatea răsturnării lui Ceauşescu?
  V.A.S.: Nu.
  În afară de Nicolae Militaru, care într-un fel a fost adversarul dvs. personal, cine ar mai fi vrut să se reabiliteze în decembrie 1989?
  V.A.S.: Ceilalţi pe care i-a adus Militaru lângă el, este vorba despre 25 de generali care fuseseră pensionaţi toţi pe criteriu de vârstă, nu politic, dar care aveau în comun faptul că studiaseră la Moscova.
  Generalul Militaru a fost numit ministru al Apărării imediat după condamnarea la moarte a cuplului Ceauşescu de către Ion Iliescu, pe atunci şef al Frontului Salvării Naţionale, care a preluat puterea politică. Făcea şi el parte din grupul celor care studiaseră la Moscova.
  V.A.S.: Da, s-a şi văzut care au fost consecinţele imediate.
  Până în 22 decembrie 1989, când l-aţi trădat pe Ceauşescu imediat ce v-a numit ministru al Apărării, i-aţi fost loial?
  V.A.S.: Eu am fost loial României.
  Până pe 22 decembrie 1989 aţi fost de acord cu tot ceea ce făcea Ceauşescu şi i-aţi respectat ordinele?
  V.A.S.: Nu.
  Vreţi să spuneţi că aţi avut momente în care v-aţi revoltat?
  V.A.S.: Da, când m-am dus la Timişoara şi am văzut ce se întâmplă acolo nu am mai fost de acord cu el.
  Aţi fost trimis la Timişoara pe 17 decembrie 1989?
V.A.S.: Da, dar nu de Ceauşescu, ci de ministrul Apărării, Vasile Milea.
  Care respecta un ordin dat de Ceauşescu.
  V.A.S.: El m-a trimis să văd nu doar care este influenţa mişcării de la Timişoara, ci şi pentru lucruri mai tehnice, fiindcă se încheia anul bugetar şi trebuia să vedem care este stadiul livrărilor de către industria din Timişoara.
  După şedinţa din 17 decembrie a Comitetului Politic Executiv, unde Ceauşescu şi ceilalţi au luat decizia reprimării revoltei de la Timişoara, dvs., împreună cu alţi generali de armată, miliţie şi Securitate, aţi fost trimişi să puneţi în aplicare acest ordin.
  V.A.S.: Acest ordin nu există nicăieri, mai puţin în hotărârile justiţiei, fiindcă nu există nici un martor care să fi spus că eu am primit ordin să trag.

Parlamentul a adoptat modificările la Statutul deputaţilor şi senatorilor. Oltean: Imunitatea parlamentarilor a fost întărită

 

        Parlamentarii PDL au votat împotriva modificărilor la Statutul deputaţilor şi senatorilor, cele două abţineri au aparţinut UDMR, parlamentarii PPDD nu au fost în sală, iar deputatul PSD Gabriela Crețu a anunţat că nu participă la vot.

 Parlamentarii PDL au votat împotrivă, a precizat, după vot, deputatul PDL Ioan Oltean.

Oltean a susţinut că modificările aduse Statutului sunt doar "un strat de spoială", imunitatea parlamentarilor a fost întărită, iar textul privind conflictul de interese încurajează parlamentarii să facă acest lucru.

 "Credem că trebuie să regândim această lege şi să o aşezăm pe parametrii normali", a adăugat Oltean.

 Comisia de Statut a menţinut, în raportul la proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.

 Astfel, potrivit proiectului de Statut iniţial, mandatul de senator sau deputat înceta "la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI de constatare a incompatibilităţii".

 Senatorul PNL Tudor Chiuariu a propus eliminarea acestei prevederi, în cadrul reuniunii Comisiilor juridice, care au avizat proiectul, eliminare care a fost menţinută şi de către parlamentarii din Comisia de Statut, care au adoptat, luni noaptea, cu unanimitate, un raport cu amendamente la Statutul parlamentarilor.

 Pe de altă parte, parlamentarii din Comisia de Statut au mai eliminat din propunerile de modificare a Statutului parlamentarilor şi prevederea potrivit căreia "mandatul unui senator sau deputat încetează la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se constată existenţa unei averi nejustificate şi a stării de incompatibilitate".

 Astfel, mandatul unui senator sau deputat va înceta, din motive ce ţin de incompatibilitate, la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea.

 De asemenea, Comisia de Statut a adoptat, luni, amendamente la proiectul care modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor, menţinând prevederea prin care este interzisă angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, dar permiţând reangajarea, la dobândirea unui nou mandat, a personalului avut anterior.

 Comisia de Statut a adoptat şi un amendament la proiectul de modificare a Statutului prin care se prevede că parlamentarii care optează să renunţe la autoturism pot beneficia de o sumă forfetară pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie.

 În acelaşi timp, comisia a decis să menţină o prevedere potrivit căreia parlamentarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniile didactic, al cercetării ştiinţifice ori ale creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.

 Comisia de statut a menţinut forma iniţiatorilor proiectului de modificare a Statutului parlamentarilor în cazul solicitărilor de arestare, reţinere sau percheziţie, făcându-se referire la "motivele concrete şi temeinice" ale cererii procurorilor.

 Astfel, în proiectul de lege adoptat de Comisia de statut se menţionează că solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie "trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei". În baza acestei solicitări, parlamentarii pot decide la nivelul comisiei de specialitate în cel mult 3 zile recomandarea pe care o fac plenului respectivei camere a Parlamentului.

 De asemenea, Comisia de statut propune în finalul proiectul de lege un amendament care face referire la abrogarea oricăror prevederi contrare în cazul parlamentarilor.

 "Orice dispoziţie contrară prezentei legi se abrogă", se arată în finalul raportului comisiei de specialitate.

 Definirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor a fost eliminată din forma finală a raportului Comisiei sesizate pe fond asupra propunerilor de modificare a Statutului parlamentarilor.

 "Există un conflict de interese atunci când un deputat şi/sau un senator are un interes personal care ar putea influenţa nepermis exercitarea funcţiilor sale. Nu există conflict de interese atunci când deputatul şi/sau senatorul beneficiază de un avantaj prin simplul fapt că face parte din populaţie ca ansamblu sau dintr-o categorie extinsă de persoane. Participarea la procesul de legiferare nu constituie conflict de interese", este textul care nu este cuprins în forma finală a statului propus de comisie.

 În cadrul şedinţei de luni seară, unul dintre subiectele pe care s-au concentrat discuţiile au privit definirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor. Ca urmare a dezacordului dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare, s-a renunţat la această prevedere, urmând ca definirea conflictului de interese pentru senatori sau deputaţi să fie reglementată ulterior unor discuţii cu reprezentanţii ANI şi ai Comisiei Europene.

 Parlamentarii PPDD au părăsit şedinţa Parlamentului, înainte de vot, liderul senatorilor PPDD Tudor Barbu anunţând că este inacceptabil faptul că modificările au fost stabilite noaptea şi ei nu au primit la timp raportul.

 "Grupul PPDD consideră că dezbaterea unui raport la ora 1,00 noaptea este cel puţin nefirească", a spus Barbu în plen.

 El a arătat că parlamentarii PPDD au primit abia acum raportul şi din respect pentru cetăţenii care i-au trimis în Parlament nu vor participa la dezbaterile privind modificările la Statut.(MEDIAFAX)

De mână cu Gigi Becali, Mona Pivniceru a fost avizată ministru al Justiţiei: Nu renunţ la nominalizările lui Niţu şi Irimie ca procuror general şi şef al DNA

     Gândul  

       Mona Pivniceru, propusă de Victor Ponta pentru un nou mandat de ministru al Justiţiei a primit avizul comisiilor juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. În timpul audierilor Mona Pivniceru a stat lângă Gigi Becali care la final i-a strâns mâna. Pivniceru a declarat că va merge înainte cu procedura de numire şefului DNA şi a procurorului general şi va trimite propunerile sale Ioan Irimie (DNA) şi Tiberiu Niţu (procuror general) la preşedinţie. Ministrul Justiţiei a declarat despre refuzul Parlamentului de a încuviinţa arestarea lui Ion Stan că este o chestiune mai mult politică dar că Justiţia nu trebuie blocată de politicieni.

 Pivniceru a mai menţionat că Mecanismul de Cooperare şi Verificare a devenit un mecanism mai mult politic şi a cerut sprijin din partea parlamentarilor pentru a prezentat un punct de vedere comun la Comisia Europeană. 

Comiisia Juridică a Seanatului este condusă de Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, care este judecat în dosarul Poşta Română alături de fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Nagy Zsolt. Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor este condusă de Bogdan Ciucă de la Partidul Conservator. Cele două comisii au emis un aviz favorabil pentru Mona Pivniceru propusă la Ministerul Justiţiei.

 În debutul şedinţei Gigi Becali s-a aşezat exact lângă scaunul pe care urma să se aşeze Mona Pivniceru. Pe parcursul şedinţei Becali şi Pivniceru au avut mai multe schimburi de replici. La final Becali a felicitat-o şi i-a strâns mâna iar Pivniceru i-a zâmbit.  Tudor Chiuariu cel care a condus şedinţa a prezentat-o pe Mona Pivniceru drept ”un preofesionist desăvârşit care nu mai are nevoie de prezentare”.

 Mona Pivniceru şi-a prezentat proiectul de guvernare care în esenţă este identic cu capitolul Justiţie din  programul de guvernare în care se menţionează că se doreşte depolitizarea Curţii Constituţionale, întărirea statului de drept, implementarea noilor coduri de procedură şi eficientizarea actului de justiţie.

 Ministrul Justiţiei a vorbit şi despre numirile la Parchetul General şi DNA. Ioan Irimie propus pentru şefia DNA şi Tiberiu Niţu propus pentru funcţia de procuror general au picat testul secţiei de procurori a CSM. Aceştia având o prestaţia extrem de slabă la audierile din CSM care în final a emis un aviz negativ.

     Piviniceru merge înainte cu propunerile pentru DNA şi Parchetul General

Mona Pivniceru a declarat că va continua procedura. ”Încă nu am trimis propunerile preşedintelui dar urmează să fac asta până la finalul anului. Săptămâna viitoare vom prezenta o analiză comparativă a celor două interviuri cel de la CSM şi cel de la Ministerul Justiţiei”, a declarat Mona Pivniceru.

 Ministrul Justiţiei a criticat interviul de CSM explicând câ nu s-a desfăşurat la standardele la care ar fi trebuit să fie. ”După acele audieri publice care au avut un anumit caracter chiar dacă ar fi să reiau procedura nu s-ar mai înscrie nimeni”, a declarat ministrul.  Pivniceru a expicat că în opinia ei ea ar trebuii să fie cea care să aleag singură propunerile pentru funcţiile de procuror general şi şef al DNA. ”S-a convenit cu cei de la Bruxelles o procedură în care şi la MJ să existe o comisie şi astfel propunerile mele nu au fost în totalite ale mele”, a declarat Pivniceru

                       ”MCV un instrument mai mult politic”

 Pivniceru a declarat că în opinia ei Mecanismul de Cooperare şi verificare este un mecanism politic şi că îşi doreşte ca împreună cu Parlamentul să transmită un punct de vedere Comisiei Europene. ”MCV s-a tot extins cu multe alte criterii. A devenit un instrument mai mult politic”, a declarat Mona Pivniceru. În cadrul audierii ministrul Justiţiei a solicitat pralamentarilor sprijin pentru elaborarea unui punct de vedere comun lagat de MCV pe care să îl prezinte Comisie Europene.

                    Cazul Ion Stan: ” O chestiune mai mult de imagine”

 Întrebată cum comentează decizia Parlamentului de a respinge cererea DNA de încuviinţare a arestării lui Ion Stan Mona Pivniceru a declarat că este o chestiune mai mult de imagine dar că ar fi trebuit ca plenul să respecte decizia Comisiei Juridice care a aprobat arestarea. ”MCV spune că Parlamentul nu trebuie să se pună în calea Justiţiei. Faptul că astăzi Parlamentul a refuzat să încuviinţeze arestarea este o chestiune mai mult de imagine. Dosarul nu se opreşte, poate fi trimis în judecată. Cred însă că plenul trebuia să respecte decizia comisie de specialitate pentru acolo sunt jurişti”

 Mona Pivniceru a pledat pentru "asanarea" legislaţiei, apreciind că sunt foarte multe acte legislative paralele, iar cetăţeanul trebuie să ştie unde să caute atunci când are nevoie de o informaţie privind legislaţia.

 Pivniceru a spus că sistemul judiciar este pregătit pentru intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă de la 1 februarie 2013.

 Totodată, Pivniceru a precizat că va trebui reorganizată competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât trebuie să i se dea rolul constituţional, respectiv acela de instanţă de casaţie şi de unificare a legislaţiei.

 Pivniceru vrea inventarierea proceselor ce privesc restituirea proprietăţilor

 Mona Pivniceru a promis că va avea o relaţie bună cu Parlamentul, arătând că va participa la şedinţele comisiilor juridice pentru a discuta textele propunerilor legislative.

 Pivniceru a declarat că trebuie inventariate, în primul rând, toate litigiile privind restituirea proprietăţilor confiscate în regimul comunist, pentru a se stabili soluţiile ce se impun.

 "În materia proprietăţii urmează a se elabora o lege şi vom vedea, în raport de resursele financiare şi de multitudinea cauzelor şi sumelor de gestionat, care e soluţia care se impune", a răspuns Mona Pivniceru, întrebată care ar fi măsurile pe care le propune ca urmare a condamnării României la Curtea Europeană de la Strasbourg, pentru negăsirea unei rezolvări a litigiilor privind restiturea imobilelor naţionalizate.

 Ca măsuri în domeniul legislativ, Guvernul propune în programul său pentru 2013-2016 "elaborarea unei legislaţii conforme principiilor europene privind restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist".

 Această legislaţie este aşteptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de mai mulţi ani, guvernele României propunând diverse formule de despăgubire a proprietarilor de imobile ce au fost naţionalizate, fără a fi încheiată cu succes această problemă.

                       Cine este Mona Pivniceru

 Dacă trece de votul comisiilor şi al plenului, Mona Pivniceru obţine al doilea mandat de ministru al Justiţiei. Cel mai important proiect în cele patru luni de activitate a fost numirea procurorului şef al DNA şi a procurorului general. Mona Pivniceru nu a reuşit să impună doi candidaţi care să treacă testul CSM, Tiberiu Niţă şi Ioan Irimie primind aviz negativ după audieri.

 Mona Pivniceru a fost numită în 23 august ministru al Justiţiei, în perioada în care preşedinte interimar era Crin Antonescu. Pivniceru a fost nominalizată la Ministerul Justiţiei atunci când PNL şi PSD au făcut o rocadă în Guvern, după demisia lui Andrei Marga (PNL) de la Externe şi preluarea conducerii MAE de către fostul deţinător al portofoliul Justiţiei Titus Corlăţean (PSD).

 Pivniceru a fost anunţată drept propunere pentru Ministerul Justiţiei în 6 august, însă în aceeaşi zi, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins solicitarea privind detaşarea acesteia la Ministerul Justiţiei, pe o perioadă de şase luni, în vederea numirii în funcţia de ministru.

Cine este Daniel Morar şi ce fel de partidă a câştigat

     de Sabina Fati 

    Pe faţa şefului DNA nu se poate citi nimic, este gri, plat, inexpresiv, iar când vorbeşte ai impresia că recită un text, care nu-i aparţine întru-totul. Afişază o mască impasibilă şi cei care-l cunosc ştiu că poate refuza cu aceeaşi propoziţie un prieten, un ministru sau dacă e cazul chiar pe şeful statului.

Daniel Morar şi-a început cariera de procuror şef anticorupţie înainte să împlinească 40 de ani şi a reuşit să-şi păstreze fotoliul în ciuda supărărilor premierilor care s-au perindat în cei şapte ani de când s-a instalat în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), împotriva duşmanilor pe care pe care îi are în toate partidele şi chiar împofida enervărilor mai mult sau mai puţin publice ale preşedintelui Traian Băsescu.

Mulţi spun despre el că e un provincial şi că nu şi-a depăşit această condiţie nici după atâţia ani petrecuţi la Bucureşti, alţii consideră că e un ardelean care şi-a făcut bine treaba şi care a adus cu el un bagaj de instrumente occidentale pe care le-a făcut să funcţioneze. Despre Daniel Morar nu s-a vorbit nici odată în revistele de scandal, la emisiunile mondene sau la rubricile de bârfe. A reuşit să-şi ţină viaţa privată dincolo de graniţa publică, iar adversarii lui nu au putut să-l aducă pe masa de disecţie, deşi au încercat cu asiduitate să găsească orice amănunt compromiţător. Nimic nu i-a schimbat azimutul, cu toate că i s-au întins destule curse, atât dinspre zona prietenilor, cât şi dinspre cea duşmanilor. A învăţat să trăiască sub lupă, ştiind că este mereu urmărit şi că tot ceea ce face şi spune se arhivează, ştiind că prietenii prietenilor săi au găsit metodele cele mai bune pentru a-l ţine sub observaţie, că mulţi de-abia aşteaptă să-l şantajeze sau să-l linşeze în piaţa publică.

Pe Daniel Morar nu l-au confirmat în funcţie românii, ci liderii Comisiei Europene, fiindcă ei au înţeles primii de ce pe faţa şefului DNA nu se poate citi nimic. Europenii au văzut ca dupa ce Morar a fost numit procuror sef anticorupţie au dispărut tabuurile locale, potrivit cărora politicienii nu ajungeau în justiţie, decât atunci când încălcau regulile transpartinice de tip mafiot. După şapte ani în fruntea DNA, rezultatele sunt vizibile şi destul de spectaculoase: un prim ministru şi un ministru se află la închisoare împreună cu 6 deputaţi, 2 senatori. În total 4700 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupţie. Adevărata recolta ar trebui să apară, însă, în anii următori dacă justiţia va urma acelaşi trend şi dacă în locul lui Morar va veni cineva cu un stomac la fel de puternic, care să râdă uşor forţat când primeşte telefoane de ameninţare de la parlamentari sau să-i refuze zâmbind pe cei care fac presiuni asupra lui, indiferent de importanţa fotoliilor pe care le ocupă aceştia . Abia după ce se soluţionează dosarele în care zeci de parlamentari şi foşti miniştri sunt anchetaţi de procurorii anticorpţie, se va va putea vorbi despre o eventuală reformare a clasei politice autohtone.

Frica miniştrilor, deputaţilor, senatorilor, judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor şi a clienţilor politici aflaţi pe lanţul traficului de influenţă pare să fie adevărata realizare a fostului şef al DNA. Imposibilitatea acestora de a-şi ajusta afacerile la telefon şi teama permanentă că aranjamentele pe care le fac se pot transforma oricând într-o stenogramă care să le demonstreze ilegalităţile îi fac pe politicienii şi magistraţii români mult mai precauţi.

Daniel Morar a demitizat politica românească şi început restructurarea ei, ţinând cont nu doar de faptul că cei care au dosare penale vor trebui să le dea explicaţii alegătorilor, ci şi că în viitorul ceva mai îndepărtat s-ar putea să se modifice mentalităţile şi comportamentul celor care vor să ajungă în parlament, în guvern sau în magistratură. Politica nu mai este în România locul pe care şi-l doresc cei care vor să parvină în siguranţă pe spezele statului, în vreme ce magistratura nu mai este văzută ca modalitate de îmbogăţire pe seama mitei, iar aceste lucruri se întâmplă şi datorită lui Daniel Morar, probabil unul dintre puţinii câştigători ai partidei care s-a jucat în epoca Băsescu.

Ce-i pregăteşte Ponta lui Antonescu

 de SABINA FATI 

   Ierarhizarea problemelor de politică externă de care ar mai trebui să se ocupe Traian Băsescu nu este doar un semnal că USL vrea să-l lase pe preşedinte cu prerogative din ce în ce mai puţine, ci şi o strategie de viitor, pentru eventualitatea în care Crin Antonescu ar ajunge la Cotroceni.

În paralel noua majoritate parlamentară a demarat în forţă modificarea legilor care intervin în procesul de suspendare a preşedintelui, în aşa fel încât demiterea lui Traian Băsescu să se poată face repede şi eficient. Parlamentul sub bagheta liderilor USL vrea să transforme instituţia prezidenţială într-o butaforie, dar oare Crin Antonescu ar fi de acord să devină un preşedinte de carton? Pritenii săi din PSD îi pregătesc liderului PNL un fotoliu de preşedinte uşor de luat de la Traian Băsescu, un mandat fără prea multe bătăi de cap în cazul în care ajunge şeful statului şi mai ales o poziţie fragilă aflată la îndemâna unei majorităţi interschimbabile.

Alegerile locale de duminică scot deja la iveală supremaţia PSD asupra PNL în cadrul USL, fiindcă socialiştii aproape că dublează rezultatele liberalilor. PSD şi-a adjudecat, de pildă, jumătate din preşedinţiile Consiliilor Judeţene, ceea ce înseamnă că la alegerile din noiembrie partidul lui Victor Ponta s-ar putea apropia de succesul din 2000, când cu un scor de peste 36 la suta a reusit singur sa faca guvernul, cu susţinerea din parlament a UDMR şi PNL. Dacă PSD îşi asigură o majoritate de acest fel, va putea jongla în viitor cu pretenţiile liberalilor în aşa fel încât să împartă cât mai puţin sau chiar de loc din putere cu PNL.

Premierul Victor Ponta, sfătuit de creierele grupului de la Cluj are însă o strategie destul de bine pusă la punct prin care se raportează la instituţia prezidenţială: în primul rând experţii social-democraţi încearcă să-i asigure lui Traian Băsescu mandatul până în 2014, pentru a beneficia PSD de fotoliul de la Cotroceni, cu gândul că până atunci USL îşi epuizează resursele; în al doilea rând cei care lucrează pentru ca PSD să redevină ceea ce a fost şi chiar mai mult, insistă ca premierul să puncteze în lupta cu preşedintele şi să ajungă să se aşeze la masă cu ceilalţi lideri europeni, pentru a-şi valida mandatul pe plan internaţional, dar şi pentru a demonstra în interior că poate ieşi învingător dintr-o bătălie cu Traian Băsescu; în al treilea rând dacă totuşi preşedintele nu cedează şi USL va fi nevoit să-l suspende, strategii PSD îi pregătesc lui Crin Antonescu un mandat fără prea multe prerogative. Pentru social-democraţi, Antonescu ar putea fi cel mult un preşedinte timorat de Parlament, pentru că PSD va găsi întodeauna o majoritate dispusă să-l suspende pe liderul PNL, în cazul în care nu este ascultător.

Spre deosebire de PSD care nu-şi trâmbiţează strategiile, liberalii şi-au dat în vileag deja tactica de apărare împotriva PSD. Crin Antonescu nu s-a putut abţine, când l-a văzut pe Victor Ponta că a făcut o revernţă în faţa preşedintelui şi l-a ameninţat: dacă nu va fi el cel care participă la întâlnirile cu ceilalţi lideri europeni, ci tot Traian Băsescu, atunci şi actualul premier va cădea în urma unei moţiuni de cenzură.

Liberalii l-ar fi vrut înlăturat pe Traian Băsescu imediat, în aşa fel încât referendumul de suspendare să aibă loc la alegerile generale din noiembrie, iar o eventuală amânare n-ar trebui să depăşească primăvara anului 2013. Totuşi dacă PSD va depăşi acest termen, PNL va forţa căderea lui Ponta. Creierele din spatele premierului prevăd glisările liberalilor şi încearcă să-şi arunce undiţele spre PDL. Democrat-liberalii vor deveni după scrutinul parlamentar posibili parteneri atât pentru PSD, cât şi pentru PNL, în cazul destrămării USL, situaţie pe care unii liberali o văd posibilă înainte de al doilea an de guvernare comună şi care se creionează de pe acum chiar din strategiile inamicale pe care cei doi parteneri le fac în ascuns, pentru a se lovi reciproc.

Editor: Mihai GHEORGHIU

 


 "Prima datorie a omului este să fie drept" (Voltaire)


FORUM DE DISCUTII LIBERE

 

Google Translator

Numarul vizitatorilor nostri

 

 


Pentru accesare dati clik pe imagine!


OFERTA DE CARTE-Mihai Gheorghiu

PARTENERII NOSTRI


 

 

Advertising Disclaimer & Policies !



To view click on image!


 


Cabinet stomatologic in zona Detroit!


EXCELLENT TIRES SERVICES